Alteori

001b054an99

Alteori se întâmplă să vezi într-un om ceea ce nu-i, să construiești în jurul lui o aură pe care nu o are, să-l crezi ideal și el să fie doar un actor grăbit. Din dorința de a descoperi un Om la care tu visezi, se poate întâmpla să pui o mantie de aur persoanei nepotrivite, din frumusețea și curățenia ta sufletească se poate să atașezi calități unui om care nu le are, din felul tău de a iubi, din setea ta de a împărtăși celui de lângă tine miracolul numit iubire, te poți înșela și poți crede că cel din fața ta e așa cum ți-l imaginezi. Din iubire poți face și greșeli…ai putea să mă contrazici și să spui că iubirea nu poate fi o greșeală, dar îți spun că ea devine greșeală când o dăruiești persoanei care nu o merită. Nu toți percepem sentimentele cu aceeași măsură și în același mod, nu toți le trăim la fel, cum nu toți pot iubi, nu toți pot fi fideli, nu toți pot dărui, nu toți pot fi buni și slavă Domnului că nu toți pot urî și invidia. Se întâmplă să întâlnești un om și să ți se pară că îl cunoști dintotdeauna, că este fix așa cum l-ai visat, că este îngerul tău păzitor, că este reperul vieții tale, că fără el nimic nu mai stă ca înainte de a-l cunoaște, se poate să ți se pară și el să fie doar un jucător de suflete. Cu toată precauția se poate întâmpla să te îndrăgosteți puternic și iremediabil, să constați ulterior că nu era chiar indicat să ți se întâmple asta, dar a te îndrăgosti este o stare de necontrolat, o stare minunată și de dorit. Iar dacă ai apucat să te îndrăgostești de o persoană care nu-ți împărtășește sentimentele cel mai corect este să fugi, să dispari din viața acelei persoane și în tăcere să-ți vindeci sufletul. A te îndrăgosti e începutul unui miracol, care se poate transforma fie într-un miracol împlinit fie într-un real dezastru. Nimeni nu te va căuta să-ți lege rănile, nimeni nu te va întreba ce te doare și nu există leac pentru această boală. Recomandată este acceptarea realității așa cum vine, crudă, rea, dureroasă. Rugăciunea este un mijloc sigur de redobândire a încrederii în propria persoană și recuperarea optimismului. Nu știu dacă din dragostea care îți sfâșie inima se poate muri, dar știu că din ea se poate ajunge la o stare rea, nu numai sentimental vorbind, ci poate merge până la stări fizice foarte proaste. Fie ca cei care pot iubi, cei capabili să iubească pasional și fără măsură, să aibă parte de persoana care să le răspundă cu aceeași monedă, a dragostei, a iubirii, a fidelității, a încrederii, a respectului, a devotamentului, a altruismului, a credinței că Dumnezeu a făcut posibil miracolul și a recunoștinței pentru darul primit.

 

Acest articol a fost publicat în proza. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *