A nimănui

2ivognd

Adăpostește-mă de iarna care vine,
Primește-mă ca pe o mare taină,
Nu mă privi indiferent, ca pe oricine,
Adăpostește-mă sub a ta haină,

Acolo unde n-am mai fost eu niciodată,
Acolo unde sufletu-ți zvâcnește,
Iubirea mea-ți va fi pe veci ipotecată,
Ne-om bucura râzând, copilărește…

Adăpostește-mă și nu lăsa să-mi fie
Toamnă de plumb în suflet și în gânduri,
Să fim două lumini în drum spre veșnicie,
Adăpostește-mă-n săruturi, rânduri, rânduri….

Acest articol a fost publicat în versuri. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *