Ai venit, iubitul meu! Venit
Ca dintr-o ascunsă altă lume,
Când stingher la ușă-ai poposit
Viața mi-ai schimbat-o în minune!
Ai venit, frumosul meu, în zori!
Să-mpărțim durerea lumii-n două,
Lacrimile le-ai schimbat în flori,
Peste focul inimii-ai pus rouă!
Ca dintr-o poveste cu gutui,
Ai venit să curmi amara-mi soartă
Și să uit că sunt a nimănui,
Să mă-nveți cuvântul: laolaltă!
Dorul ne-a nins tâmplele puțin,
Nu te întrista, ne sunt lumină,
Cina parfumez cu rozmarin,
Pe-ntristări voi coborî cortină!
Ai venit, iubitul meu, ca-n vis,
Să-mi descui cărarea încuiată,
Ușa crivățului ai închis
Și durerii tu ai pus lăcată!
Ai venit, de drag mi-s ochii plini,
Inima mi-e vie prima dată,
Azi copiii parcă-s mai blajini,
Iară eu cu tine-nveșmântată.
În colinde mai presari tămâi,
Poarta cerului să se deschidă,
Ai decis alături să-mi rămâi
Să-mi fii Taina sfântă din absidă!
Fremătând îți spun un: Bun venit!
Astăzi s-au unit două meleaguri
Marele meu vis l-ai împlinit!
Îți voi da sărutul în șiraguri…
Îți voi fi icoană strălucind
Și vom asculta sub brad, colinde!
De iubirea fără de sfârșit
Inimile noastre s-or aprinde!