Flashuri

1622054_666355300088004_550457966_n
Doar imaginându-te aici, acum, nu pot face altceva decât să-mi slobod privirea ochilor tăi, încercând să transmit bucuria imensă pe care mi-ai dăruit-o venind.
Mă și văd docilă și sugrumată de emoție, cu irișii radiind de fericire, cu brațele moi și lipsite de putere, de puterea de a ți se împotrivi în vreun fel, neștiind cum să-ți mulțumesc pentru curajul de a sparge zidul întins de destin între viețile noastre.
Mă și văd pregătind cina și împleticindu-mi pașii între bucătărie și salon, purtând în mâini farfurii și pahare, sticle cu licori bahice, încercând să aprind lumânarea cu flacăra tremurată a unui nevinovat chibrit, mă simt privită și analizată până în cele mai mici detalii și mă simt ca o școlăriță emotivă la primul ei examen practic.
Mă și văd răspunzându-ți la întrebarile toate, care vin ca o cascadă peste mine, apoi mă văd cuprinsă în privirea ta pătrunzătoare care mă înfioară, mă supune definitiv, făcându-mă să mă simt tot mai a ta!
Mă și văd arcuindu-mi privirea între ochii tăi și pământ, mă văd îmbujorată ca o fată mare la primul ei bal, mă văd slabă în voință, în putere, în a rosti tot ce trăiesc, mă văd pentru întâia dată, fericită!
Și te văd puternic, distins, stăpânind foarte bine situația, conversația, rendez-vous-ul, cina e plină de farmec, poate molipsită de farmecul tău, vinul e rece, friptura a fost delicioasă, garnitura de gutui puțin dulce și platoul cu brânzeturi și struguri e încă pe masă și încă te îmbie să mai servești un cub de brânză.
Privirile ni se întâlnesc des, mi se par uneori puțin îndrăznețe, a ta pare a vrea să mă dezbrace, a mea e doar iscoditoare și ar vrea să afle cum e îmbrățișarea ta. Cineva în mine se grăbește să-ți cadă în brațe, altcineva e cuminte și mă trage de mânecă, apostrofându-mă să nu care cumva să adorm la tine în brațe, cu tine în același pat.
Și până să-mi fac ordine în gânduri, curge între noi o muzică de ambient care nu face altceva decât să ne apropie și mai mult și nu apuc să te întreb dacă mai dorești să servești ceva că tu deja mă inviți la dans, cu maniera unui seducător veritabil, așa încât să nu pot refuza, să nu pot schimba ritmul, să nu pot decât să mă și văd în brațele tale, amestecându-ne pașii cu bluesul.
Mâna mea mică în palma ta pare ușoară ca un fulg, iar umărul, pe care îmi țin cealaltă mână aproape imperceptibil, e puternic, e umărul pe care aș vrea să-mi plec de acum încolo capul, gândurile, părerile, sărutul și simt că e umărul pe care aș putea să-mi plec și sughițul plânsului.
Nu știu ce mă amețește mai mult, vinul, dansul sau privirea ta tulburătoare, dar știu că tot ce îmi doresc este ca timpul să se oprească în loc, să știu că am avut timp să mă bucur de cea mai minunată seară.
Și noaptea nu m-ascultă, vine grăbită să mă ducă în îmbrățișarea ta și mă și văd………….iubindu-te!
Doar imaginându-te aici, acum, mă strecor sub privirea ta și îmi port sărutul pe chipul tău poposind pe buze, pe pleoape, mângâindu-ți părul, apoi ca un deșirat de mohair îl las să cadă pe gât, pe umeri, pe piept, pe brațe, pe vârful degetelor, pe inelar, pe coapse și din el las să crească iubirea și să ne înflorească sufletele….
Doar imagindu-te al meu, mă simt a ta!

Acest articol a fost publicat în proza. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *