Purificare

rochie-de-seara-nunta

Luați-mi verigheta mincinoasă,
Luați și ceasul priponit în cui
Și tot ce-am adunat pe lângă casă,
Și florile ce plâng pe cărărui,

Și iarna care bate din picioare,
Și nechezatul unui alt apus,
Și tot ce mă sugrumă și mă doare,
Luați-mi tot ce e de plâns, nespus…

Luați ce n-am trăit și e murire,
Ce-aș fi putut să fiu și nu am fost,
Lăsați-mi cea mai vie amintire,
Să-mi fac din ea lumină-n adăpost!

Luați-mi vara ce s-a frânt în două,
Vă dau arginții adunați în scrin,
Luați-mi de sub pleoape, stropi de rouă,
Lăsați-mi din iubire, doar puțin!

Luați întunecarea minții, noaptea
Și strigătele ce mă cheamă-n iad,
Din toate nu-mi luați ziua a șaptea,
Metania, la margine de pat!

Luați-mi tot, nimica nu mă ține,
Că sunt venită-aicea de pripas,
Lăsați-mi plânsul unei mandoline,
Luați și mintea ce mi-a mai rămas!

Luați-mi așteptările turbate,
Cuvintele cu care m-am înscris,
Luați-mi idealurile-nalte,
Minciuna ce-am crezut că-i paradis…

Luați-mi tot, luați-mi cerga groasă
Luați tot ce v-ar face mai bogați,
Luați și gândul negru ce m-apasă,
Căldura inimii, să mi-o lăsați!

Acest articol a fost publicat în versuri. Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Purificare

  1. Deosebit de frumoasă, felicitări , suflet minunat !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *