Mă lecuiesc și-așa tămăduită
De tine, de iubire și de dor
Nu mai privesc a toamnelor clepsidră,
Doar pașii mi-i târăsc încetișor…
Rulând sub ei un film ca o poveste,
În care sunt eroul principal,
Când adorată în grădini celeste,
Când prăbușită de pe piedestal,
Când încleștată-n iernile geroase,
Când lângă gura sobei, la un ceai,
Când prinsă-n dorul ce mă-ncătușase,
În nopți cu lună, când iubit mi-erai!
Mă lecuiesc și iarna las să vină
Pe câmpuri, pe iubire, pe la geam,
Când viscolul va bate-n serpentină
Mi-oi aminti cum mă îndrăgosteam…
Visul cu tine va licări-n odăi
Mi-o ține de urât când lupii urlă
Vor luci-n zăpezi, frumoșii ochi ai tăi
Și geamătul va fi cântat de surlă!
de Violeta Cîmpan