La ceasul când mi-e dor de tine
Privesc absent înspre înalt,
Înăbuș dorul în morfine,
În lipsa ta mă simt neant.
Mă simt o vagă licărire
De primăvară și de cer,
Un semn că-am fost cândva iubire,
La ceasul când, să vii, mai sper!
Mă simt încorsetat de tină,
Mi-s pașii plumb, mi-i chipul tern,
Pe coarda inimii-i rugină
Și raiul meu e un infern…
Se scurge viața, totul trece,
Se strânge ața pe mosor,
Mă prinde-n brațe perna rece
La ceasu-n care îți port dor …
Violeta Cîmpan