Am ucis Timpul

Am ucis Timpul, când nu ţi-am spus „Te iubesc!”;
Am ucis Timpul, când mă jucam de-a v-aţi ascunselea cu
destinul;
Am ucis Timpul, când nu ne-am împletit vieţile;
Am ucis Timpul, când nu mă aşteptai,
Când nu eram gândul tău,
Când visai fără mine,
Când sărutai alte buze,
Am ucis Timpul, când am cunoscut ura şi mânia,
Am ucis Timpul, când m-am pierdut de Dumnezeu…
Şi-odată cu Timpul ucis s-a stins şi Iubirea!
Iubirea! Răsadul cel mai fragil,
Dar voi cultiva peste tot Iubire, până voi nimeri loc
fertil…
Şi Iubirea va răsări şi-mi va da înapoi Timpul ucis.