Arhiva lunară: ianuarie 2016

În umbra tăcerii

Publicat în 17 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Adio, mintea mea îți spune, Ca un oftat rostit de rugăciune, Ca un suspin de apă-adâncă, Ca un ecou lovind în stâncă! Adio-i gândul răvășit, Ca un vulcan neadormit Și în tăcerea de mormânt Adio-i singurul cuvânt… Doar inima, căzând … Continuarea →

Publicat în versuri | Lasă un comentariu

Fără tine

Publicat în 17 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Fără tine, vai, ce-i cu noaptea asta?! Din ea nu prea pare a se naşte zi. Vai, ce tulburare-mi zgâlţâie fereastra Şi-i tot mai departe verbul a iubi! Fără tine norii îmi apasă fruntea, Toamnele de aur se prefac în … Continuarea →

Publicat în versuri | Lasă un comentariu

Tu

Publicat în 14 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Înfurtunate valuri adună în golful unui singur suflet oceane de hău şi de întuneric. Cascadă de lacrimi vine să te înece! Şi doar o singură secundă poate schimba totul în Rai, Cînd, rană a veşniciei, Eşti secunda Raiului meu!

Publicat în versuri | Lasă un comentariu

Am ucis Timpul

Publicat în 14 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Am ucis Timpul, când nu ţi-am spus „Te iubesc!”; Am ucis Timpul, când mă jucam de-a v-aţi ascunselea cu destinul; Am ucis Timpul, când nu ne-am împletit vieţile; Am ucis Timpul, când nu mă aşteptai, Când nu eram gândul tău, … Continuarea →

Publicat în versuri | Lasă un comentariu

Minunea Om

Publicat în 12 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Mulţumesc celor care mi-au încurcat viaţa, un timp, pentru că datorită lor azi sunt disponibilă pentru Cel care-mi merită Iubirea; mulţumesc celor care mi-au dat suferinţă şi lacrimi, pentru că datorită lor azi ştiu şi pot dărui Dragostea, desăvârşit; mulţumesc … Continuarea →

Publicat în proza | Lasă un comentariu

Rugăminte

Publicat în 12 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Învaţă-mă, ploaie, să fiu ca tine, vie, Să picur din nouri, să cad pe iasomie, Să fiu rece ca toamna, să fiu ca vara, caldă, Să fiu tulburătoare şi calmă, deodată… Arată-mi, pasăre, să zbor către soare Unde să-ngrop tot … Continuarea →

Publicat în versuri | 2 comentarii

Undeva, departe

Publicat în 10 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Undeva, departe, gândul meu stingher Te mai ia în brațe, te mai poartă-n el, Scânteiază încă sufletul de dor, Încă te mai strigă șoapta-ncetișor… Încă licăresc amintiri cu tine Chiar dacă-ntre noi zile trec străine, Chiar dacă tăcerea ta îmi … Continuarea →

Publicat în versuri | Lasă un comentariu

Iubirea-i primăvară

Publicat în 9 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Primăvara nu-i în ramuri Care tremură sub flori, Nu-i șoptire pe sub geamuri, Nu-i în lacrimi de ninsori. Primăvara nu-i roire Nici de fluturi, nici de-albini, Nici de vise-nvăluire, Nici în floarea fără spini. Primăvara nu-i grădina Picurată-n vii culori, … Continuarea →

Publicat în versuri | Lasă un comentariu

De prin viață adunate

Publicat în 9 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Într-o clipă neașteptată, neprogramată, neanunțată, vine în sufletul tău o bucurie imensă, o fericire care pare fără margini, care pare a fi în stare să-ți spargă inima cu bătaia aripilor ei, o fericire necunoscută ție până atunci, vine pe neașteptate, … Continuarea →

Publicat în proza | Lasă un comentariu

Flashuri

Publicat în 6 ianuarie 2016 de Violeta Cîmpan

Doar imaginându-te aici, acum, nu pot face altceva decât să-mi slobod privirea ochilor tăi, încercând să transmit bucuria imensă pe care mi-ai dăruit-o venind. Mă și văd docilă și sugrumată de emoție, cu irișii radiind de fericire, cu brațele moi … Continuarea →

Publicat în proza | Lasă un comentariu